sâmbătă, 30 ianuarie 2010

Motive....



Cu totii avem diverse motive pentru orice. Si nu e doar unul singur pentru o cauza, uneori suntem chiar coplesiti de ele.
Nu de mult am avut ceva discutii cu cateva persoane vis-a-vis de motivatiile noastre, si incet incet am ajuns si la motivele pentru care unii nu vor sa traiasca singuri si motivele pentru care unora li se pare ca a trai cu cineva inseamna "a fi privat de libertate"... Si am ajuns relativ la o concluzie simpla : suntem facuti sa dorim ceea ce nu avem.
Cei care traiesc intr-un cuplu, si nu spun toti, dar destul de multi isi doresc sa fie singuri iar cei care traiesc singuri ar da orice pentru a avea pe cineva cu care sa imparta. Cu totii ne dorim. Tanjim dupa ceea ce nu ne apartine, si uitam sa apreciem ceea ce avem langa noi! Nu degeaba e vorba aia din batrani "CE-I IN MANA NU-I MINCIUNA!"

Ceva nu merge si cauti refularea, insa de multe ori o gasesti acolo unde nu trebuie! Sau cel putin nu este cazul. Gasesti mereu motive stupide pentru orice, doar pentru a-ti descarca nervii. Esti iritat la culme. Uneori izbucnesti doar din simplul motiv ca cineva respira acelasi aer cu tine! Arunci cu reprosuri in stanga si-n dreapta fara a-ti da seama ca mai intotdeauna DOR! Sunt prea putine persoanele care pot ramane indiferente sau iti pot intelege reactiile si comportamentul.

Motivele tale de frustare sunt multe si bine intemeiate dar cu toate astea e greu sa-ti controlezi iesirile. Iar persoana de langa, poate ajunge oricand la capatul puterii de intelegere!



De multe ori realizezi, dar o faci tarziu si de cele mai multe ori eviti sa spui "IMI PARE RAU!", asta pentru ca e propozitie, o afirmatie a dracului de grea! Vina te apasa dar orgoliul e prea mare pentru a-ti recunoaste greseala. Si atunci cauti motive, din nou, pentru a scuza orice comportament... " Si tu ai zis, si tu ai dres si tu ai facut... " s.a.m.d.....

AVEM CEL PUTIN UN MOTIV, O SCUZA, PENTRU ORICE!

duminică, 17 ianuarie 2010

Fetelor...



Ok! Ok! Ok! stiu... si eu fac parte din aceeasi rasa. Da! RASA! Stiti voi, barbatii sunt de pe Marte, femeile de pe Venus... Ce? N-ati auzit povestea asta pana acum?
Atunci cascati mai bine ochii! Suntem total diferiti! Singurele lucruri care ne aseamana sunt partea biologica, corpsorul nostru chiar cu diferentele dintre sexe, si limbajul articulat... In rest, suntem doar o alta specie de animale!
Toata lumea imi spune ca ar fi trebuit sa ma nasc baiat... Doar ca si-a dorit mama prea mult sa aiba o fata!... Am crescut intre baieti si pot spune ca din multe puncte de vedere sunt de acord cu ei!

Fetelor... DESTEPTAREA! Nu vi se pare ca exagerati? Nu vi se pare ca nu va mai gasiti locul, pentru ca sincer, habar n-aveti care este el! E cazul sa intelegeti ca suntem complet diferite de barbati! Ei sunt ei, noi suntem noi! Ne folosim "creierasul" diferit, deci nu avem cum sa gandim si sa ne comportam la fel. Iar daca Doamne-fereste! ar fi asa, tot globul pamantesc cred ca ar trebui sa fie roz, nu? Ni s-a cam urcat democratia la cap! E prea greu de priceput faptul ca DIFERIM atat de mult incat nimic din ce facem nici macar nu se aseamana. Fiecare suntem facuti sa facem alte lucruri.
Fizic suntem mult mai slabe, psihic... gandim prea mult! si de multe ori este DAUNATOR! Vedem prea multe detalii si pierdem lucrurile esentiale! Nu actionam aproape niciodata din instinct! Gandim si calculam toate probabilitatile de 10 ori, pana a face si cel mai simplu lucru! Prea multele noastre sinapse ingreuneaza lucrurile. E-adevarat ca si daca noi am gandi ca ei, probabil planeta ar fi populata de brute! Noi vrem din ce in ce mai mult dar nu realizam ca nu toata lumea gandeste ca si noi! IQ-ul fiecaruia e diferit! Asta e clar! Noi vedem detaliile, barbatii vad faptul! Singurele detalii pe care ei le percep sunt marimile noastre : sanii, posteriorul, talia si lungimea picioarelor si asta doar pentru ca ajuta in actionarea din instinct! Come on, you know what I mean! :D

Si daca pana acum cateva decenii nu aveam nici drept de vot, acum ni s-a urcat democratia cu totul la cap! Vrem sa-i inlocuim pe barbati in orice ar face ei mai bine! Vrem egalitate intre sexe, dar nu percepem realitatea si anume ca nu suntem facute pentru multe din actiunile lor!
Un barbat nu va putea fi mama si nici o femeie - tata! Un barbat nu se va folosi si nu-si va expune sensibilatile pentru a obtine ceva anume, asa cum femeia nu va putea obtine aproape nimic bazandu-se pe instincte! E adevarat ca exista si exceptii, dar ca in orice altceva, ele nu fac nimic decat sa confirme regula!

Fetelor, locul nostru nu e pe strazi in spatele volanelor! Nu suntem capabile de asa ceva! Omorati anual mai multi oameni decat un vitezoman, dar nu va da mass-media la stiri, ca si-ar pierde ratingul! Bagati mai multi bani in companiile de asigurari decat alcoolicii in bautura! Pana si ei au o limita! In trafic, totul vi se cuvine cu toate ca habar n-aveti care e dreapta! Si cu toate astea nu va dati batute! Aveti impresia ca lucrurile se vor schimba si injuraturile ce va sunt adresate din 50 in 50de metri or sa dispara odata cu timpul si "experienta". Ei bine nu-i asa! Instinctele nu se dobandesc! Cu ele te nasti!
Sunt femeie si cu toate astea nu va pot intelege! Si daca o femeie nu poate intelege o femeie, ce pretentii mai aveti de la barbati! Spunea un prieten intr-o dicutie amicala : "daca s-ar descoperi ce e in capul unei femei, s-ar descoperi al 7-lea simt!"
Nu pot intelege cum puteti sta ore-n sir intr-un complex de magazine, ca sa nu zic MALL, fara a gasi nimic pe gustul vostru? Nu ati ratat nici un raft, nici un umeras! Iesiti la shopping fara a avea vreo nevoie reala! Hmmm.... mie mi se pare cel putin dubios!
Nu pot intelege cum puteti sta ore-n sir "la o cafea cu fetele" pentru a vorbi doar despre genti sau pantofi! Nu pot intelege cum puteti sta ore intregi vorbind la telefon cu o persoana pe care nu ai vazut-o de cel mult 2-3 ore! Si cand va vedeti ce mai vorbiti? Nu va plictisiti?
Chiar asa.... cam cat la suta dintr-o pereche de bikini "trebuie" sa fie dantela? Neagra sau rosie?

Ziua nuntii... Hmmm... ziua in care "Printzesa" trebuie sa fie PERFECTA! Tineti mortis sa deveniti sotii cu toate ca habar n-aveti de implicatii! Nu zic, toate, dar multe, din pacate cam prea multe dintre voi habar n-au sa dea drumul la masina de spalat. Nici nu mai vorbesc sa puneti de-o ciorbita sa fie calda cand vine IUBITUL de la munca! Nu e mai usor sa comanzi? Sau s-o mananci in oras? Si cu toate astea vesnic sunteti in criza de bani! Va este scarba de propriul rahat, nu mai vorbesc de al lui, sau al eventualului plod ce-o sa-l turnati pentru a-l lega pe "fraier" de voi, sau pentru ca toate prietenele voastre au deja unul, si nu e frumos din partea voastra sa nu procedati la fel! Ziua perfecta. Momentul in care vei spuna "DA" si-l vei calca pe picior daca el va sovai cumva. Doar "o data-n viata esti mireasa!", si cu toate astea pana la 60 de ani ai deja vreo 3 nunti la activ. A secat contul bancar sau noul lui prieten e mai dotat din toate punctele de vedere! Cum sa mai creada cineva in noi?

Si daca nici cu detaliile romantice si cu toate accesoriile din dotare nu reusim sa obtinem ce vrem, atunci se scoate arma secreta: "SANTAJUL SENTIMENTAL! Tipic feminin si de-a dreptul injosnitor!

Nu v-ati plictisit? Aceleasi lucruri iar si iar si iar... Aceleasi detalii invechite, aceleasi scuze patetice de-a dreptul infricosator de satisfacatoare pentru noi, femeile. Odata am spus ca nu cred in ele. Am spus-o pentru ca eu una am inceput sa ma plictisesc! Ba mai mult, am inceput sa urasc sa fac aceleasi lucruri ca si restul lumii.... M-am plictisit sa ma imbrac ca voi, sa ma comport ca voi, sa fiu la fel cu voi! Eu vreau personalitatea mea! Cu toate ca sunt femeie! Majoritatea v-ati pierdut farmecul pentru ca v-ati inecat in detalii, in incercarea de a fi perfecte! Nu exista perfectiune! Tineti cure de slabire, mergeti la manichiura, pedichiura, trebuie sa fiti in ton cu ultimul racnet, de coafura, culori, materiale... mancare! Dar ceea ce ar trebui sa fiti... ati uitat complet! V-ati pierdut printre detalii! Sunteti o alta specie, dar nu sunteti femeile pe care ei si le doresc!

M-am saturat, m-am plictisit! Si totusi trebuie sa fac ca voi... altfel... raman in urma si pe dinafara.... Dar exista o diferenta! Tot ceea ce fac, fac in stil propriu!
REBELIUNE!!!!

V-am PUPAT! ;)

joi, 14 ianuarie 2010

GRANDOMANIA



Ce e fratilor cu grandomania asta? A innebunit lumea de tot! A innebunit romanul de tot! Parca ar fi trebuit sa ne folosim energia si resursele pe lucruri mai importante sau macar mai interesante. Parca era criza! Vai de capul nostru!
In momnetul de fata, pe "criza" asta si nu numai, exista, in opinia mea, vreo 4 categorii de oameni.
1.Cei care muncesc prea putin dar pentru prea multi bani
2.Cei care muncesc prea mult dar pentru prea putini bani
3.Cei care nu muncesc pentru ca nu mai au unde
4.Cei care nu muncesc pentru ca nu vor



Sa revin putin la aceasta grandomanie care a inceput sa ne sugrume ca pe un tantar intr-o imensa panza de paianjen, paralizat asteptand lovitura de gratie.
Si uite asa ma intorc din nou la copilarie pentru ca stiu ca inca de pe-atunci ne oferea o deosebita placere sa ne laudam cu fiecare fleac posibil. Eram mandrii de noul tricou, noua sapca, noile jucarii, creanga cea mai mare gasita, cele mai multe corcoduse culese, noul penar si cate aletele. De fapt, cam de toate. La scoala ne comparam pana si stilourile, copertile caietelor, carnetele de elev, semnaturile parintilor s.a.m.d
Nu spun ca ar fi ceva rau in a-ti dori ce este mai bun si mai frumos, dar de aici pana la a deveni o obsesie, mi se pare o cale destul de lunga.
A devenit pur si simplu o obsesie sa ai cat mai multe si mai scumpe. Sa ai haine de firma, cat mai variate si cat mai scumpe, cu toate ca acasa, frigiderul e gol iar pe jos se asterne inca covorul bunicii...si inca dormi in acelasi pat in care ti-ai petrecut mai toata copilaria. A devenit obsesie sa ai masina. Obligatoriu straina, sport, multi cai, "fitzoasa" cu toate ca tu inca stai cu parintii sau dai banii pe chirii exagerate. Ai portofelul plin de carduri dar te plangi non-stop ca masina iti consuma prea mult.
Iesi in oras, musai, de cel putin 3 ori pe saptamana. Restaurant sau cafenea si film!, cu toate ca-ti numeri ultimul leut, iar ceea ce lasi la nota de plata fie e exagerat, mult peste normal, pentru ca DEH! TREBUIE sa vada lumea CA AI BANI!, fie e sub minimul decentei de 10%, cautand mereu pretexte stupide.
Ne place sa ne laudam, ne place sa fim vazuti "bine" in societate. Nimic rau in asta, problema e ca nu prea avem cu ce sa ne laudam. Cultura generala abia daca o depaseste pe cea a unui copil de clasa a v-a. Nu mai stim sa vorbim si sa scriem corect ROMANESTE, dar ne laudam ca vorbim fluent cel putin o limba straina. Ne laudam ca am fost in concedii peste hotare, ca am fost la plaja in Tenerife sau eu stiu unde, dar habar n-avem de geografia Romaniei.
Femeile nu-si mai cunosc locul in casa si in societate, iar barbatii devin din ce in ce mai misogini. Ele sa lauda ca l-au parasit pe fraierul cu bani, dupa ce i-au secat contul bancar. Ei se lauda cu fiecare pupaza dusa in pat, ca DEH! ei sunt feroce! Marii vanatori!



Revin cu "paturile sociale" din Romania... Sa aberez putin si despre ei....

1. Cei care muncesc prea PUTIN pentru prea MULTI BANI, cred ca stie toata lumea cine sunt ei. Culmea e faptul ca tot lor nu le ajunge nimic, niciodata. Tot ei trebuie sa FURE, sa bage mana in buzunarul altora. Si ce bine ar fi daca ar baga mana unul in buzunarul celuilalt, DAR NU!, ei trebuie sa se infiga in portofelul celor care nu mai au de nici unele si de-abia isi duc traiul de pe azi pe maine. Si aici intra cei care nu au facut niciodata nimic fara bani; cei care au norocul cu carul desi au un IQ de stadion; cei care au tras ani buni pe bancile scolilor, au trudit din greu si au facut sacrificii imense pentru pozitiile pe care le au, sunt din pacate probabil chiar mai putin de 1%.

2. Cei care muncesc prea MULT pentru bani PREA PUTINI, sunt probabil acea patura de mijloc a societatii. Cred ca foarte multi ne recunostem in aceasta categorie. Vrem putin mai mult, vrem un trai decent, vrem ca grija zilei de maine sa NU ne bantuie si somnul. Din pacate ne pierdem cu totul in mediocritate. Alergam de dimineata pana seara doar pentru a nu duce lipsa de nimic. Insa ceva lipseste cu vehementa! TIMPUL LIBER! Asteptam concediul ca painea calda, doar pentru a pleca cat mai departe de servici si a reusi sa avem parte de mult ravnita ODIHNA!
Aici se zbat "ROBOTEII", cei care nu au nici un fel de viata personala. Dimineata se trezesc, pleaca la servici, se intorc pe seara, mananca, se uita vreo 2-3 ore la TV dupa care dorm 7-8 ore si o iau de la capat. Cei pe care sefii ii sclavagesc fara nici un fel de remuscare si care sunt prea slabi de inger pentru a-si asuma vreun risc.
Cei care alearga intre 2 "JOB"-uri, in speranta ca il vor alege pe cel mai bun la un moment dat, dar niciodata un salariu nu va fi suficient. Dintr-unul isi platesc taxele si ratele la masini, iar din celalalt traiesc relativ binisor. Avantajul lor e ca in putinul timp liber se bucura poate de cea mai frumoasa viata sociala. Stiu sa aprecieze timpul liber si nu il irosesc inutil pe Tv. Sunt ceea ce vor, alaturi de cine isi doresc.



3. Cei care nu muncesc pentru ca NU mai AU UNDE, din pacate se inmultesc pe zi ce trece, iar mai grav este faptul ca fenomenul asta nu se petrece doar la noi, si nici nu e nou. Sunt atat de multi cei pentru care grija cea mai mare este ce vor pune maine pe masa, copiilor.
Lumea asta e oricum numai justa nu! Milioane de oameni traiesc din mila altora si alte milioane din resturile celorlalti. Se imbraca cu ce gasesc, doar doar o fi ceva mai calduros, mananca atunci cand au ce, iar pentru o farfurie de terci ar face orice. Dar CUI II PASA? Voua nu va pasa, aruncati spre ei cu injurii si priviri rele, in speranta ca maine or sa dispara. Voi va schimbati pantofii pentru ca s-au demodat. Ei ii schimba pentru ca sunt prea rupti sau mai rau ar da orice pentru o pereche intreaga!
Si cate nu ar fi spus! Dar ma opresc. Imi fac sange rau si NU MERITATI!




4. Cei care nu muncesc pentru ca NU VOR! Eeeee... Asta-i alta gasca-n alta traista! Fie se complac in situatia groaznica pe care o au. Fie "mami" si "tati" fac parte din prima categorie de oameni, iar "puiutzului" si "printzesei" nu le ramane altceva de facut decat sa treaca drept un V.I.P.
Si exista atat de multi cei carora cersetoria si furaciunea le este atat de prospera incat n-ar avea de ce sa se speteasca cu altceva! Micii afaceristi LA NEGRU, carora combinatiile de "ia de acolo si vinde dincolo", sunt sufletul parcarilor, intersectiilor si colturilor de strada, sunt si ei mai mult decat SUFICIENTI!
Si mai sunt cei care nu am nevoie sa munceasca pentru ca traiesc binisor de pe urma HOBBY-urilor, cei cu adevarat LIBER-PROFESIONISTI. Ei fac multe si traiesc cel mai frumos!

Asa ca.... Bravos tuturor! IQ-ul fiecaruia e altul! Dar hai sa nu uitam un lucru esential... "ROATA SE INTOARCE INTOTDEAUNA!"

BAFTA! SA VA IUBITI!

marți, 12 ianuarie 2010

Cautand linistea....



Un zambet mi-a fost furat... pentru cei care n-au auzit de Joan Baez, ar fi bine inainte de toate s-o asculte cat mai mult!

Imi aduc aminte, imi rasuna si acum in minte, vocea Mariei, cantandu-mi piesa asta, pe vremea cand probabil nici nu stiam sa merg prea bine. Nu stiu catora dintre voi vi s-a intamplat sa visati ceva atat intens incat sa va treziti cu impresia ca a fost real. Sa aveti impregnat in minte, un miros, o voce... ceva.
Mie mi se intampla destul de des. De multe ori, insa, nu sunt cele mai placute vise. Insa cel cu care m-am trezit azi... Hmmm....

M-am trezit avand senzatia ca sunt copil si ca mama imi canta "Stea stea logostea...", n-am mai auzit cantecul asta de ceva ani buni, insa, parca s-a intamplat ieri.... Ma incearca o senzatie placuta. Nu o pot descrie. E prea complex.

Si-mi aduc aminte de copilarie cand imi canta... Vocea mamei, imi rasuna acum in minte si diverse scene din copilarie ma complesesc de-a dreptul.
Ce bucurie plutea in casa cand ma intorceam din vacantele lungi...., cum totul mi se parea schimbat. Mi-aduc aminte cand mi-a pus mama prima ei inregistrare audio si nu i-am recunoscut vocea.... cred ca aveam vreo 6-7 ani. Mi-a aduc aminte cat de nerabdatoare eram sa se intoarca, atunci cand pleca in turnee. Ce dulce era sarutul de "bun-gasit". Si ce mare era bucuria cand incepea despachetarea... :) "Joan Baez a Romaniei", se intoarcea de pe meleagurile Frantei, pentru mine insa, mama era acasa.

sâmbătă, 9 ianuarie 2010

Muzica....

Semne bune anul are!

Chiar asa, cautand prin muzichia ce-mi ocupa cam tot hardul, redescopar, pentru a mia oara, ca nu am nevoie sa deschid radioul sau orice alta sursa, pentru ca muzica buna este..... hahahat! Timp sa ai s-o asculti. Mi-am scos bradutul si in timp ce aspiram am auzit asta....
"Bregovic..., de cand n-am mai ascultat!"




Cand colo.... cata surpriza! Si o ascult si pe urmatoarea si urmatoarea.... si WOW! Trebuie sa auda mai multi!