Cautand linistea....

Un zambet mi-a fost furat... pentru cei care n-au auzit de Joan Baez, ar fi bine inainte de toate s-o asculte cat mai mult!

Imi aduc aminte, imi rasuna si acum in minte, vocea Mariei, cantandu-mi piesa asta, pe vremea cand probabil nici nu stiam sa merg prea bine. Nu stiu catora dintre voi vi s-a intamplat sa visati ceva atat intens incat sa va treziti cu impresia ca a fost real. Sa aveti impregnat in minte, un miros, o voce... ceva.
Mie mi se intampla destul de des. De multe ori, insa, nu sunt cele mai placute vise. Insa cel cu care m-am trezit azi... Hmmm....

M-am trezit avand senzatia ca sunt copil si ca mama imi canta "Stea stea logostea...", n-am mai auzit cantecul asta de ceva ani buni, insa, parca s-a intamplat ieri.... Ma incearca o senzatie placuta. Nu o pot descrie. E prea complex.

Si-mi aduc aminte de copilarie cand imi canta... Vocea mamei, imi rasuna acum in minte si diverse scene din copilarie ma complesesc de-a dreptul.
Ce bucurie plutea in casa cand ma intorceam din vacantele lungi...., cum totul mi se parea schimbat. Mi-aduc aminte cand mi-a pus mama prima ei inregistrare audio si nu i-am recunoscut vocea.... cred ca aveam vreo 6-7 ani. Mi-a aduc aminte cat de nerabdatoare eram sa se intoarca, atunci cand pleca in turnee. Ce dulce era sarutul de "bun-gasit". Si ce mare era bucuria cand incepea despachetarea... :) "Joan Baez a Romaniei", se intoarcea de pe meleagurile Frantei, pentru mine insa, mama era acasa.