luni, 9 noiembrie 2009

Chiar daca....






Ascultand piesa asta, realizez cu o lacrima in coltul ochiului, cam cate persoane au trecut prin viata mea.
Se spune ca daca nu-ti poti numara prietenii pe degetele unei maini, inseamna ca esti un om foarte bogat. Asa o fi. Dar, de cate ori nu ne-am trezit singuri atunci cand parca lumea intreaga se naruia sub picioarele noastre.Si totusi, am trecut prin tot ceea ce parea de neinvins. Si atunci cu totii ne-am spus : "astia-mi sunt prietenii". Nu! Eu cred! Cred in povestile cu prieteni. Cred ca fiecaruia ii este sortit o bucata din viata cuiva. Daca toti ar ramane langa noi, pe cine am mai aprecia? Cum am mai simti viata, daca nu prin dezamagiri? Cum ne-am putea bucura de momentele frumoase, daca nu am fi suferit candva?
Cu totii, nu suntem nimic altceva decat trecatori prin viata, prin lume. Nu suntem decat o insiruire a faptelor si a alegerilor noastre.
Fiecare prieten pe care l-am avut si l-am pierdut a insemnat ceva pentru fiecare din noi. Si-a pus amprenta in viata noastra. Am invatat ceva de la el/ea. Am avut parte de momente unice cu fiecare din ei.
Si atunci.... "Chiar daca"...
Si cred, cred ca povestile cu prieteni sunt cele mai frumoase. Sunt pline de viata, de emotii, de zambete si lacrimi. Oare cui i-am povestit de prima iubire? Primul sarut? Prima mangaiere? Si acum ma intreb, unde sunt acei prieteni, de atunci? Cati ani s-au scurs.... Fiecare a facut o alegere, pentru el si viata si-a continuat mersul in felul ei, pentru fiecare, altfel. Fiecare din noi isi aminteste de acele clipe, nimeni nu le uita, ar fi inuman.
"Chiar daca"... Imi voi aminti mereu de clipele frumoase cu zambetul pe buze, cu o lacrima in coltului ochiului si multa nostalgie... De la fiecare am invatat altceva.... Pe fiecare in parte i-am iubit, intr-un fel anume.
Cred in povestile cu prieteni! Pe cei de-acum ii voi pierde la un moment dat, poate nu pe toti, dar mereu vor fi altii si altii... Cata iubire avem de daruit si cate lacrimi de varsat... Cat mai avem de invatat... Cate lacrimi vor mai curge pe umarul meu si cate voi varsa pe alti umeri... cate zambete si cata veselie mai e de trait in serile acelea de mai....


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu